|
Masivul Etna
are nenumărate canale formate de fluxurile de lavă. Aceste tuneluri
existau deja când au fost invadate de magma incadescentă ce se scurgea
în timpul erupţiilor. Temperatura lavei s-a menţinut foarte ridicată
de-a lungul parcursului săi prin tuneluri. În momentul în care fluxul de
magmă provenind din gura vulcanului încetează, lava produsă anterior continuă să curgă sub crusta
solidificată.
În anitichitate, oamenii foloseau aceste peşteri ca locuri de înmormântare sau ca spaţii de depozitare a zăpezii căzute în timpul iernii, pentru a o păstra ca sursă de împrospătare în anotimpul călduros.
Mai jos sunt enumerate câteva dintre peşterile care se află pe vulcanul Etna:
Peştera Gheţii: situată la o altitudine de aproximativ 2000 m pe versantul nordic;
Peştera Zmeurei: situată la o altitudine de aproximativ 1700 m pe versantul nordic;
Peştera Vanette: situată lângă refugiul Muntelui Maletto la o altitudine de aproximativ 1700 m pe versantul nordic;
Peştera Femeilor: situată la o altitudine de 1650 m pe versantul nordic;
Peştera Porumbeilor: situată la o altitudine de 1560 m pe versantul nordic;
Peştera Tâlharilor: situată la o altitudine de 1550 m pe versantul estic, în josul Refugiului Citelli;
Peştera celor Trei Niveluri: situată la o altitudine de 1600 m pe versantul sudic, lângă poteca numită Casa Episcopului;
Peştera Schiorului: situată la o altitudine de 1600 m pe versantul sudic, lângă poteca numită Casa Episcopului;
Peştera Diavolului: situată la o altitudine de 2400 m pe versanul nordic;
Peştera Cufărului: situată la o altitudine de 1400 m, pe versantul sudic, în regiunea Zafferana Etnea, localitatea Piano del Vescovo.
|